Fata care picteaza cu lumina

Pe Ana Zama am descoperit-o mai intai ca voluntar.  In 2012 la  “Biblioteca Vie” si mai apoi vara trecuta la “Filmul de Piatra”. O stiam oarecum dar nu suficient. La inceput mi-au placut tineretea ei, zambetul, ochii jucausi si entuziasmul cu care a ales sa se implice in mai multe proiecte de voluntariat. Mai tarziu aveam sa-i descopar (si sa-mi placa!) pasiunea ei pentru fotografie. Stiam ca are o mama minunata – “creator de contexte” – insa vroiam s-o cunosc pe Ana mai mult decat ca fiica a mamei ei. Asa ca am mers nerabdatoare la expozitia “Calator in Nordul Romaniei”. La final am rugat-o sa-mi raspunda la cateva intrebari. De ce? Pentru ca vreau s-o cunoastem cu totii mai bine. Pentru ca e un bun exemplu pentru generatia ei. Pentru ca merita…

1. Ana, de unde pasiunea asta pentru fotografie? Ce a declansat-o? a existat un moment anume, o experienta? Pasiunea pentru fotografie nu a avut un anumit declansator, cred ca s-a intamplat pentru ca asa trebuia si pentru ca imi placea mult ce vedeam in jurul meu si voiam sa stea timpul in loc.1601035_732649113423097_549594901_n

2. Esti la prima expozitie foto. De ce ai ales sa expui la Muzeul de istorie? De ce acum? De ce o “Calatorie in Nordul Romaniei”? Sunt la prima expozitie de asa o anvergura, dar am mai participat la expozitii colective (Festivalul Secvente, Marea Hoinareala III) si am organizat si la nivel mai mic, in cadrul Colegiului National “Calistrat Hogas”. Am ales Muzeul de Istorie si Arheologie ca locatie pentru ca e un loc de cultura, unde vin oameni din acelasi domeniu, plus de asta spatiul era unul foarte primitor. Am ales acest moment deoarece vreau sa inchei o mare etapa din viata mea fiind acum intr-o perioada de tranzitie. In nord deoarece vreau sa descopar Maramuresul, sa trec din nord est spre nord.

3. Ce te-a impresionat in “Marea Hoinareala'”? Dar in zonele pe care le-ai vizitat? “Marea Hoinareala” mi-a placut pentru ca impleteste scoala cu calatoria intr-un mediu informal ce poate fi asemanat cu cadrul unei familii. Zonele sunt frumoase, la fel si oamenii, dar trebuie doar sa fii atent la lucrurile din jurul tau.

4. De ce ti-ai dorit un workshop cu Sorin Onisor? Ce stiai despre el? Cum ti-ai imaginat experienta? Cum a fost in realitate? Pe Sorin il stiam de pe net, ii admiram mereu pozele inca de cand am prins drag de fotografie in 2009 si mereu mi-a placut caldura din fotografiile sale si viata pe care o dadea subiectelor sale, intr-un mod aparte. Stiam despre hoinareala lui si mi-am dorit sa invat de la cel mai bun! Realitatea a fost mult mai buna decat asteptarile, care si ele erau mari.

5. Ce ai invatat in cele cateva zile petrecute alaturi de profesionisti ai artei fotografice? Ce ti s-a parut cel mai interesant ca experienta?  Am invatat de la ei multe trick-uri, am invatat despre atitudinea pe care trebuie sa o ai fata de natura si oamenii care-i dau viata. A fost interesant ca a stat timpul in loc, in sensul bun, in zilele in care am fost la workshop. Am invatat multe intr-un timp scurt si m-au schimbat foarte in bine.

6. Crezi ca e o moda treaba asta cu fotografia? si daca nu, ce reprezinta arta fotorafica pentru tine? (intre noi fie vorba tot mai multi tineri s-au apucat “de pozat” 🙂 Poate majoritatea considera fotografia o moda. Eu ii spun arta, pentru ca asa cum se si descifreaza cuvantul “fotografie” este “arta de a picta cu lumina”.

7. Care e fotografia ta preferata din expozitia organizata la muzeul de istorie din Piatra Neamt? Nu am o preferata dar mai aproape de inima mea sunt cele cu mocanita.1540481_654922041225733_1749642655_o

8. Ai vreun model in domeniul asta? Care sunt mentorii tai? De ce ei? Sorin Onisor si Bogdan Comanescu sunt mentorii mei dar am avut la inceput un bun indrumator – Mihai Trofin, caruia ii sunt foarte recunoscatoare.

9. Unde te vezi peste 10 ani? Vei continua cu pasiunea asta, vrei s-o faci la nivel profesionist? Vrei sa ajungi la BBC sau Discovery? Peste 10 ani ma vad cu familia mea, fericita si implinita. Cel mai probabil lucrand in turism si invatamant.

10. Ce alte pasiuni are o fata de varsta ta, altceva decat fotografia si voluntariatul? MUNTELE. Aproape saptamanal urc pe munte in timpul scolii, iar in vacante mult mai des. Joc tenis, e foarte aproape de sufletul meu pentru ca am crescut cu tenisul. Am practicat acest sport timp de 10 ani.

11. De ce ai ales sa fii voluntar? Am ales sa fiu voluntar pentru ca vreau sa vad oamenii putin mai fericiti, pentru ca pot schimba ceva in bine.

12. De ce voluntar la “Filmul de Piatra”? Ce ai invatat din aceasta experienta? “Filmul de Piatra” e proiectul meu preferat. E un festival unde, inainte sa ma alatur, vedeam oameni foarte veseli care ii faceau si pe ceilalti mai bucurosi prin actiunile lor. Am descoperit oameni frumosi, experiente de viata interesante, adevarati profesionisti de la care am invatat sa ma organizez mai bine, sa-mi respect aproapele si sa fiu un lider alpha.

13. Eu te percep ca fiind o tanara extrem de sensibila, emotive chiar dar totodata puternica si care emana multa incredere in propriile forte. Cum esti tu de fapt la cei…17/18 ani ai tai? Ma consider un om puternic, ma simt puternica si asta am demonstrat-o prin faptul ca am realizat tot ceea ce mi-am propus. Emotiva nu sunt, dar am o parte sensibila, probabil zodia e de vina (rac 🙂 ) dar aceasta sensibilitate ma ajuta mult in fotografie.

14. Cum ii vezi pe colegii tai de generatie, cum sunt de fapt tinerii din ziua de azi? Sunt liberi, unii poate chiar dezorientati. Foarte multi sunt foarte departe deja, foarte motivati si bine intentionati. Am colegi care au intrat la primele universitati din lume (prietena mea Doris la Cambridge University spre exemplu).

15. Daca ai fi la o tribuna publica ce mesaj ai transmite umanitatii? Sa se bucure de fiecare clipa, de fiecare bucatica de natura si de oamenii din jurul lor.

16. Ce te calauzeste in tot ceea ce faci? Cine te sprijna? Ai mei m-au ajutat mult in tot ceea ce am facut, dar am gasit multe raspunsuri la intrebarile mele mergand pe munte, chiar de la mine.

17. Ce cariera vrei sa imbratisezi? De ce? Vreau sa fiu in invatamant, profesoara de geografie pentru ca m-a influentat mult bunica mea care a fost o buna invatatoare si cred ca ma potrivesc acestei meserii. Pe langa asta vreau sa activez si in domeniul turismului pentru ca iubesc sa calatoresc in locuri atat de frumoase precum Romania.

18. Cat de mult te-au ajutat sau nu sfaturile mamei tale , care este life coach? Ai apelat la ele sau mama raman mama?  🙂 Mama e mama, dar m-au ajutat mult sfaturile ei pentru a-mi descoperi valorile si pentru a-mi folosi punctele forte.

19. Daca ar fi sa te mai nasti odata, unde ti-ai dori sa traiesti si de ce? Tot in Romania, nu as schimba.

20. Ce inseamna Romania pentru tine? Romania e acasa, e cel mai magic loc, un loc al spiritualitatii, al istoriei, al frumusetilor naturii si oamenilor buni.998876_570985489619389_799752239_n

Vernisajul expozitiei poate fi urmarit aici: http://www.youtube.com/watch?v=gs0D2ZFX3TE&list=UUCc3itX50EpjmTBuln_ASIQ

Fotografii din arhiva persoanala Ana Zama

NOTA: Textele si fotografiile sunt protejate prin legea nr.8/1996 a dreptului de autor

spacer

Leave a reply