Ziua de azi ar fi fost una cu adevarat enervanta daca nu i-as fi vazut pe ei. Micuti, draguti, acum scosi parca dintr-o cutie cu prajituri. Retro si…fericiti. Mai ales fericiti! Dupa discutia-n contradictoriu avuta cu tatal meu si norul de dezamagire asezat in suflet si-n priviri, ei au fost panaceul de care aveam nevoie.
Cum sa faci o afacere online? Iata o intrebare care ma preocupa de ceva vreme. Mai exact de cand am decis sa fiu prezenta “la vedere” in mediul virtual. Unii ar zice ca am un blog, eu tind sa cred ca-i mai mut decat atat. Pentru ca pe site-ul meu gasesti atat o componenta de
M-am aruncat in valurile marii cu-amintiri. Si-am scos de acolo perle, nestemate, scoici albastre si corali. Cand? Intr-o minunata zi de vara. A doua din a opta luna-n acest an. Am numarat. Trecut-au 25 de ani. De viata. Peste noi. Tacuti. Boemi, incrancenati sau poate nu. Cu bucurii, deceptii, reusite. Cu incercari, plecari si revederi.
Pe Gabi Vicu l-am cunoscut in urma cu un an, cred, la “Portia de cunoastere“. Un proiect personal pe care-l dezvolta aici, la Piatra Neamt. Din care fac parte oameni frumosi, cu realizari mai mari sau mai mici, care propun teme de discutie interesante si actuale. Oameni deosebiti prin ceea ce sunt, simt si experimenteaza.
Pe Simona Culea am cunoscut-o pe facebook. N-o cunosc personal. Stiu ca e constanteanca, ca face ceea ce-i place si-i place sa ajute oamenii. Este blogger, autor-fondator al portalului www.iesidinceata.ro si pshiholog in devenire. Am rezonat cu cele impartasite de ea pe blogul ei inca din primele clipe. Pentru ca dincolo de mesajele motivationale si
“Doamnelor si domnilor buna seara!” Asa v-am salutat de fiecare data in ultimele 7 seri petrecute impreuna. Eu pe scena, voi pretutindeni in public. La inchiderea festivalului as fi vrut sa va spun cat de onorata si bucuroasa am fost sa ma aflu prêt de atatea clipe…acolo. Dar nu eu eram importanta. Plus ca am
Au revenit vacantele. Cele muzicale, desigur. In forta as putea spune. Dupa o pauza nemeritata de doi ani de zile. Ma bucur de ele si de aceasta data in dubla calitate: de spectator si prezentator. Pentru a treia oara. Parca ar face parte din mine si sunt mandra ca e asa. 🙂 Ma bucur totodata
Perioada asta ma face, fara sa vreau, sa-mi fac bilantul. Voua nu vi se intampla la fel? Iar acum m-au ajutat nu doar amintirile bine asezate in sertarele mintii ci si (incredibil dar adevarat!) neastamparatul de facebook. Care mi-a aratat postarile si pozele de care aveam nevoie ca sa trec in revista evenimentele, oamenii si
